Un nou studiu constată un risc crescut de afecţiuni inflamatorii oculare în urma administrării vaccinului anti-COVID

(Getty Images)
Megan Redshaw
07.05.2024

Persoanele cu antecedente de uveită pot prezenta o reapariţie a tulburării inflamatorii oculare în urma administrării vaccinului COVID-19, în special în prima perioadă postvaccinare.

Un studiu publicat recent în JAMA Ophthalmology a constatat că aproximativ 17% din aproape 474.000 de persoane vaccinate cu antecedente de uveită au prezentat o recurenţă în decurs de un an de la vaccinare.

Uveita (inflamaţia tunicii vasculare a ochiului denumită uvea sau coroidă) apare atunci când sistemul imunitar luptă împotriva unei infecţii sau atacă ţesutul sănătos din ochi. Aceasta poate provoca simptome, inclusiv durere, roşeaţă şi pierderea vederii, în timp ce afectează uveea şi alte părţi ale ochiului.

Cercetătorii au colectat date despre toate persoanele diagnosticate cu uveită în Coreea de Sud între ianuarie 2015 şi februarie 2021 pentru a determina riscul de recurenţă după administrarea vaccinului împotriva COVID-19. Datele au fost preluate din bazele de date ale Serviciului Naţional de Asigurare a Sănătăţii din Coreea şi ale Agenţiei de Prevenire şi Control a Bolilor din Coreea. Incidenţa uveitei a fost analizată de la 26 februarie 2021 până la 31 decembrie 2022. Cazurile au fost clasificate în funcţie de debutul la trei luni, şase luni şi un an, de tipul de uveită şi de tipul de vaccin.

Persoanele incluse în studiu au primit cel puţin o doză de vaccin anti COVID-19 de la Pfizer, Moderna, AstraZeneca sau Johnson & Johnson şi nu au fost testate pozitiv pentru SARS-CoV-2 în timpul perioadei de studiu.

Constatările studiului

Dintre cele 473.934 de persoane incluse în studiu, incidenţa cumulată a uveitei postvaccinare a fost de 8,6% la trei luni, 12,5% la şase luni şi 16,8% la un an - în principal uveita anterioară, care afectează partea din faţă a ochiului. Mai mult, riscul de reapariţie a uveitei a fost cel mai ridicat în primele 30 de zile după vaccinare, a atins un maxim între prima şi a doua doză de vaccin şi a scăzut odată cu vaccinările ulterioare.

Potrivit cercetătorilor, prima doză de vaccin poate activa căile inflamatorii care duc la o inflamaţie iniţială la persoanele predispuse la reacţii autoimune sau care au antecedente de uveită. Cu toate acestea, există o scădere a riscului în cazul vaccinării repetate, care se poate datora adaptării sistemului imunitar la antigenul vaccinului, deşi sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma această ipoteză.

În plus, riscul de a se confrunta cu această afecţiune a crescut în rândul celor care au primit toate cele patru tipuri de vaccinuri, în special în rândul celor care au primit vaccinul anti COVID-19 de la Pfizer. Aceşti pacienţi au fost mai predispuşi să experimenteze recurenţa uveitei în perioada de debut. De asemenea, cei care au primit vaccinul Moderna au prezentat un risc mai mare de a se confrunta cu uveita după primul vaccin şi în perioada de debut prematur.

În mod notabil, au existat variaţii în ceea ce priveşte tipurile de uveită observate în perioadele de dinainte şi de după vaccinare. În rândul pacienţilor cu uveită infecţioasă înainte de a primi un vaccin anti COVID-19, aproape 54% au avut uveită neinfecţioasă după ce au fost vaccinaţi, în timp ce majoritatea persoanelor cu uveită neinfecţioasă înainte de vaccinare au avut o recurenţă a aceluiaşi tip după vaccinare.

Cei mai mulţi pacienţi cu uveită aveau între 60 şi 79 de ani, urmaţi de cei cu vârste cuprinse între 40 şi 59 de ani. În rândul celor cu comorbidităţi, hipertensiunea arterială, diabetul şi bolile reumatice au fost cele mai frecvente.

"Deşi uveita în urma vaccinării este rară, constatările noastre susţin un risc crescut după vaccinarea anti-COVID, în special în prima perioadă postvaccinare", au scris autorii. "Aceste rezultate subliniază importanţa vigilenţei şi a monitorizării uveitei în contextul vaccinărilor, inclusiv a vaccinărilor anti-COVID, în special la persoanele cu antecedente de uveită".

Alte studii privind uveita asociată cu vaccinurile

Alte studii au constatat o asociere între uveită şi vaccinarea anti-COVID, inclusiv un studiu din februarie 2023 publicat în revista Ophthalmology. Studiul a oferit informaţii despre o posibilă asociere temporală între evenimentele raportate asociate vaccinurilor şi vaccinurile anti-Covid de la Pfizer, Moderna şi Johnson & Johnson.

Mai mult, au fost raportate reacţii oculare adverse în urma vaccinării anti COVID-19, în plus faţă de uveită, inclusiv paralizie a nervului facial, ocluzie vasculară retiniană, neuroretinopatie maculară acută, tromboză şi boala Graves.

Într-un articol publicat în iunie 2022 în revista Vaccines, cercetătorii au analizat reacţiile adverse oculare raportate la Sistemul de raportare a evenimentelor adverse la vaccin (Vaccine Adverse Event Reporting System /VAERS) pentru a oferi medicilor şi cercetătorilor o imagine mai amplă a efectelor secundare oculare ale vaccinărilor anti-COVID.

VAERS este un sistem de raportare voluntară co-administrat de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (Food and Drug Administration / FDA) şi de Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC). Acesta este conceput pentru a detecta semnalele de siguranţă ale vaccinurilor, deşi se estimează că reprezintă mai puţin de 1% din evenimentele adverse reale.

În perioada de analiză din decembrie 2020 până în decembrie 2021, VAERS a primit 55.313 rapoarte privind evenimente adverse oculare, dintre care 6.688 au îndeplinit criteriile de includere. Dintre aceste rapoarte, 2.229 au fost legate de umflarea pleoapelor, hiperemia oculară (roşeaţa oculară) şi conjunctivită, 1.785 au fost rapoarte de vedere înceţoşată şi 1.322 au fost rapoarte de afectare a vederii.

Femeile au reprezentat 74% din rapoarte, iar afecţiunile oculare au apărut în principal la persoanele cu vârste cuprinse între 40 şi 59 de ani care au primit fie vaccinul Johnson & Johnson, fie cel de la Moderna.

Dintre pacienţii care au raportat complicaţii oculare, 50% au primit vaccinul anti COVID-19 de la Pfizer, 38% cel de la Moderna, iar 12% de la Johnson & Johnson.

Deşi autorii studiului au declarat că nu au putut determina dacă vaccinurile au fost asociate cu un risc crescut de reacţii adverse, datele lor sugerează o "posibilă asociere între vaccinurile anti-COVID şi evenimentele adverse oculare".

"Medicii sunt avertizaţi nu numai să fie conştienţi de această potenţială problemă, ci şi să verifice orice afecţiune subiacentă a pacienţilor şi să documenteze cu atenţie în VAERS în termen de câteva săptămâni de la vaccinare", au scris ei.

Conform datelor actuale ale VAERS, 734 de cazuri de uveită, 539 de cazuri de inflamaţie oculară, 2.781 de cazuri de afecţiuni ale retinei, 11.641 de cazuri de afectări ale nervului facial şi 3.909 de rapoarte de umflături ale pleoapelor, hiperemie oculară şi conjunctivită au fost raportate în urma vaccinării cu vaccinurile anti-COVID între 14 decembrie 2020 şi 29 martie.

Au fost raportate potenţiale asocieri între uveită şi alte vaccinuri, inclusiv vaccinurile împotriva gripei, a virusului papiloma uman (HPV) şi a virusului varicelo-zoster. Cu toate acestea, aceste studii nu au stabilit neapărat o legătură de cauzalitate.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor